joi, 26 martie 2009

Soriceii umani


„Ce lucru ai, pe care sa nu-l fi primit? Si daca l-ai primit, de ce te lauzi ca si cand nu l-ai fi primit?” 1 Corinteni 4,7

Cate lucruri ati realizat in viata? O sumedenie, nu-i asa? Am adresat aceasta intrebare unui domn cu care calatoream si spus: „Am facut bine pentru mine, pentru rude, pentru vecini, pentru prieteni; bine sa le fie tuturor! Si toate astea singur, fara nici un ajutor. Sunt destul de bun ca sa ma pot descurca. Si apoi, cine ar putea sa puna umarul la ceea ce eu deja misc din loc? Eu n-am nevoie de nimeni, eu ma descurc, eu reusesc, eu implinesc, eu dau, eu ajung la… eu…!”
Aceasta tirada mi-a amintit de soricelul si elefantul care treceau impreuna peste un pod. Soricelul a zis mandru: „Auzi cum vibreaza podul sub pasii nostri?” Ah, si sa nu uit ca mai este o intamplare tot cu acestia doi. Stateau pe trunchiul unui copac doborat. Pe langa ei trece girafa care-i intreaba: „Cine a scos copacul asta din radacina?” „Evident ca eu”, spune soricelul, „dar m-a ajutat putin si elefantul.”
Si uite asa ajung sa analizez glumele acestea doua. Oare soricelul, in cele din urma a recunoscut meritul elefantului pentru ca era el de fata? Nu cumva, daca el nu ar fi fost, nici nu ar fi amintit de existenta lui ca partener in minunile savarsite? Si apoi ma intreb: Nu cumva suntem si noi mici soricei care nu vrem sa recunoastem ca „un elefant” aduce totul la implinire? Pentru ca nu doar faptele noastre ne duc la un rezultat, ci multe altele asupra carora nu avem influenta.
Soriceii din noi nu vor „sa dea cezarului ce-i al cezarului”. Nu recunoastem meritele parintilor pentru ceea ce suntem, nici ale profesorilor, nici ale mentorilor nostri, nici ale cartilor din care am invatat, nici ale colegilor, nici ale lui Dumnezeu. Oare de ce avem aceasta atitudine de indiferenta, de ce nepasarea ne caracterizeaza, cand atat de multe au contribuit la dezvoltarea noastra? Dar stiti care este dezavantajul soricelului? Oricand poate fi strivit de elefantul care a fost ajutorul lui in toate! De aceea, mai bine fiti prieteni cu „elefantul”, mai bine asigurati-va ca e de partea dumneavoastra, pentru ca, impreuna, sa mai faceti lucruri minunate - decat sa va treziti sub piciorul sau greoi!


De astazi am putea avea o alta atitudine fata de oamenii din jurul nostru: recunostinta pentru ceea ce au insemnat in viata noastra.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu